Miron's Blog

Lupta pentru somajul tehnic! Daca in urma cu cateva saptamani cineva mi-ar fi spus ca somajul tehnic extins e o solutie la care trebuie sa ne gandim, as fi spus ca e nebun. Dar, a venit epidemia de coronavirus. Si somajul tehnic a devenit o necesitate. Pentru multi, din pacate.  Din motive evidente un numar mare de salariati sunt pusi in situatia de a avea contractele de munca suspendate pe perioade greu de anticipat. Adica, dur dar adevarat, au ramas, sau vor ramane fara venituri. Putini au rezerve care sa le permita un trai decent in aceasta perioada. Statul a trebuit sa intervina. A intervenit. Prin ordonanta 30/2020 a reglementat somajul tehnic pe perioada starii de urgenta. Idee buna, aplicata stangaci, elegant spus. Nu intru in amanunte, am scris despre acest subiect. Dupa critici privind continutul ordonantei, ministrul muncii, doamna Alexandru a iesit si a promis modificari de substanta. Remarc din nou capacitatea doamnei ministru de a accepta criticile si sugestiile. J

martie 30, 2020 Il vreau pe Vela si la finante! In destinul colectiv al unui grup de oameni exista, desigur, destine individuale. Guvenul este un asemenea grup . Nu imi este inca foarte clar daca ministrul Vela se indivdualizeaza ca singurul care stie ce are de facut, sau ministrul Catu este singurul care habar nu are.  Asta pentru ca nu imi este clar ce face restul guvernului. L-am urmarit aseara pe Marcel Vela. Impreuna cu Raed Arafat, ne-au spus ce trebuie facut. S-au dovedit profesionisti . Si doar pentru ca au revenit si corectat masuri anterioare. Numai profesionistii au puterea sa revina si sa imbunatateasca propriile decizii. M-am simtit bine urmarindu-i. Mai sunt multe de facut, dar oamenii astia par ca stiu ce fac. E relaxant. Prostii raman sa isi apere pozitiile, chiar daca sunt gresite. Ei nu. Bravo Vela, bravo Arafat.  Noile masuri cuprinse in ordonanta militatra 4 sunt logice si in mod evident, necesare. Daca vrem sa producem cele necesare pentru protectia imp

UE nu E! De la inceputul pandemiei s-a vazut o balbaire constanta la Bruxel. Nicio decizie strategica pentru combaterea epidemiei. Niciun plan pentru sprijinirea celor cu probleme mari. Italia este cel mai bun exemplu. Italia a fost abandonata haosului. Sigur, au partea lor de responsabilitate. Dar asta poate fi discutat dupa criza. Astazi mor mii de oameni. Si Bruxelul e paralizat de propia neputinta.  Unii, optimistii, credeau ca in spatele usilor inchise se coc strategii. Altii, realistii, spuneau ca UE nu face nimic. Somnolenta tipica birocratiei, nationale sau internationale, continua sa detina controlul si la Bruxel. Nu ca in Romania ar fi foarte diferit. Ma rog, ceva mai bine. Ieri am vazut cu totii ce se intampla. In fata milioanelor de cetateni europeni, Bruxelul, si-a demonstrat neputinta. Eu as zice ca si-a aratat si rea vointa. La presiunile tarilor cu probleme mari in lupta cu coronavirusul, se imbolnavesc zeci de mii de oameni si mii mor, Germania si Olanda s-au

O Gluma Sinistra Stam cu totii cu ochii pe guvern. Asteptam masurile de sprijin pentru populatie si societati comerciale. Masuri care ar trebui sa fie adoptate rapid si sa raspunda cerintelor actuale. Nu e nevoie sa subliniez eu urgenta si importanta masurilor care trebuiesc luate. Masuri sociale, financiare, economice. Daca in ceea ce priveste celeritatea ne-am lamurit cu totii, incet si incetisor, esenta masurilor ar trebui sa ne multumeasca.  Vreau sa precizez ca fac parte din putinii romani care nu au credite. Dar am avut in timpul crizei din 2008-2010. Stiu ca iti dau viata peste cap. Te bazezi pe venituri care par solide, iei un imprumut de la banca, sigur ca il poti plati si, ghinion. Apare o criza si esti falit. Nu mai poti plati. Si creditorii nu te lasa. Nu. Vin peste tine si vor banii. Dar tu nu ii ai. Si viata ta devine un cosmar.  Se intampla si in vremuri obisnuite. Nu in masa, si sigur, este responsabilitatea ta. Dar acum este o criza care, spun specialistii,

Presa scrisa Toate elementele vietii noastre cotidiene se schimba sau se vor schimba. Din cauza epidemiei, evident. Si presa, desigur. Presa. Injurata, iubita, urata, adulata. Presa face parte din viata noastra. Permanent. Ca vorbim de televiziune, de radio, de presa online, de sit-uri, de presa scrisa. Ca e de calitate sau mai slaba, ca spune adevarul sau nu, presa a fost, este si va fi parte a vietii noastre. Si e bine asa.  Poate ca pentru cei care am trait inainte de ’89, importanta presei este mai mare. Imi aduc aminte cu dezgust de Scanteia, Informatia si programul de 2 ore de la televiziune. In mod cert presa nu este si nu va fi perfecta. Dar ce este perfect in activitatea umana? Ma gandeam la modul in care criza de astazi influenteaza activitatea jurnalistilor. Stiam ca lucrurile nu erau roz pentru ei. Mi-a parut rau cand presedintele Iohanis a trimis la reexaminat legea care ii scutea pe jurnalisti de plata impozitului pe venit . Si alte tari au adoptat legi de sprijin

Bataie de joc Toata lumea trebuie sa stea in casa. Asta e regula. Exceptiile sunt cei care se duc la serviciu sau au drumuri importante de facut: aprovizionare cu alimente, cu medicamente, etc. Toata lumea stie ce trebuie sa faca. Sa se izoleze pentru a intrerupe lantul transmiterii virusului. Foarte bine. Stim si majoritatea intelegem si respectam decizia guvernului. O si sustinem pentru ca este logica. Trebuie insa sa completam niste declaratii pe care sa le prezentam organelor de ordine. Celor care asigura respectarea deciziei guvernamentale. Si asta e bine, necesar chiar. Doua declaratii sunt. Atat. Pot fi scrise si de mana. Si asta e bine. Ieri a aparut online o aplicatie care putea fi accesata si completata, dupa care o descarcai pe orice terminal doreai. Telefon sau tableta. Super, mi-am spus si am verificat daca formularele corespundeau legislatiei. Corespundeau. I-am felicitat in gand pe initiatori si am distribuit-o peste tot. Am primit zeci de multumiri. Sigur nu era

PRODUS IN ROMANIA     Stam in casa. Suntem izolati. Unii mai merg la munca. Economia incetineste in fiecare zi. Cu ochii in televizor asteptam vesti bune. Nu vin si nu vor veni, o vreme. Cautam permanent sa vedem de unde va veni ajutorul. Uniunea Europeana a ratat repede sansa sa fie o speranta pentru cetatenii Europei. S-a inchis in ea si cauta solutii pentru tarile mari ale Europei. Ma rog, pentru Germania si Franta. In cazul Italiei au dovedit ca nu le pasa. Au lasat Italia singura in fata unei tragedii de proportii. Probabil ca pregatesc condoleantele, ca ajutor nici vorba. Si financiar ne-au aratat la ce sa ne asteptaam. Franta 300 miliarde euro, Romania, 1 miliard. Halal solidaritate!      Deci suntem singuri. Toate tarile cauta solutii in interiorul granitelor. Poate mai sunt optimisti ca vom primi ajutor din afara, de la cei puternici, eu nu sunt .      Pare ca nu putem face nimic. Nimic mai fals. Daca in ultimi 30 de ani solidaritatea a fost o notiune mai mult goala

Comentariu! Somajul tehnic. Despre el vreau sa spun cateva lucruri. A fost legiferat prin OUG 30 /2020. Ordonanta a fost publicata. Ideea de fond este: angajatii cu contractul de munca suspendat vor primi 75% din salariul brut, fara sa depaseasca 75% din salariul brut mediu. De acord 100% cu conceptul! In situatia de criza majora prin care trecem, angajatii care nu mai au de lucru trebuiesc protejati. Statul trebuie sa o faca. Si o face, fondurile urmand sa fie asigurate din bugetul de somaj. Asa scrie in ordonanta si e foarte bine. Deci, conceptul e corect. Cum se propune in ordonanata sa se faca platile, care sunt angajatii acoperiti, aici nu mai sunt de acord cu guvernul. Proceduri complicate, cu intermediari, adeverinte peste adeverinte, BIROCRATIE. E criza domnilor! Mare. Banii nu vor ajunge la beneficiari decat in cateva luni. Beneficiarii sunt doar o parte dintre angajati. Unde sunt cei angajati de catre persoanele fizice? De exemplu. De ce trebuie adeverinta sa dovedeasca